Buna, sunt Miruna! - Quan
15214
post-template-default,single,single-post,postid-15214,single-format-standard,bridge-core-2.0.2,ajax_fade,page_not_loaded,,qode-theme-ver-19.0.2,qode-theme-bridge,qode_header_in_grid,wpb-js-composer js-comp-ver-6.4.1,vc_responsive

Buna, sunt Miruna!

Buna, sunt Miruna!

Imi plac afinele, zmeura si cam toate fructele, de fapt. Si toate legumele. Si mai ales leguma aia absolut dementiala, pizza ii zice 😀

Am un motan portocaliu pe care l-am cules mic si infrigurat de pe strada, desi ma consider o dog person. Viata uneori se intampla in ciuda a ce stii despre tine insuti. Mie mi l-a adus pe Musetel si m-a invatat ca dragostea nu poate fi incadrata sau limitata, e ca un aluat de cozonac care creste si da pe dinafara, umpland spatii noi.

Am o familie impartita si risipita prin lume de la care am invatat bunatatea, toleranta, iubirea fata de oameni, animale si plante, sa ma lupt, sa nu renunt, sa invat din orice mi se intampla cate ceva, sa ma bucur de fiecare moment, sa apreciez arta in toate formele ei si cate si mai cate! Sunt complet disfunctionali si nu stiu sa comunice, cei mai multi dintre ei, dar ii iubesc, pentru ca asa cum spuneam, dragostea e ca un aluat de cozonac, umple spatii nebanuite si se lipeste.

Am o sora pentru care nu au fost inca inventate cuvintele potrivite care sa va spuna cat de minunata e! Imi este sprijin si ancora, cea mai buna prietena si omul care nu imi va spune niciodata ce vreau sa aud, priceless! Am un fratior-verisor alaturi de care nu o data m-a prins rasaritul povestind si datorita caruia nu imi pierd increderea in oameni.

Am un iubit care imi umple sufletul de bucurie, caldura si recunostinta in fiecare moment. Este cel mai bun om pe care il cunosc, senin si vesel. Imi intinde mana atunci cand ratacesc prin intuneric si nu lasa pic de suparare sa ne intre-n casa.

Am un job care ma implineste si colegi cu suflet, colegi-curcubeu care-mi sunt dragi, dragi, dragi.

Am prieteni buni. Am o prietena de-o viata. Am un acoperis deasupra capului, caldura in casa si Netflix 😀

Am tot ce imi trebuie si incerc sa imi amintesc si sa apreciez asta zi de zi.

Dar nu a fost mereu asa. Stiu ce inseamna singuratatea, acea singuratate dintr-o tara straina, inainte de a avea prieteni. Stiu ce inseamna sa nu ai un suflet langa tine, sa ratacesti si sa simti ca esti in deriva si ca viata ta nu are sens. Stiu ce inseamna sa treci prin boala grea si sa pierzi pe cineva apropiat. Sa ti se franga inima, sa fii nedreptatit sau discriminat. Sa faci atacuri de panica si sa iti fie teama mereu. Stiu ce inseamna sa iti trezesti demonii unul cate unul si sa te iei cu ei la tranta. Stiu ce inseamna sa bei prea mult. Stiu ce inseamna depresia.

Cand se limpezeste totul, cand in sfarsit iesi la lumina, cand te intorci de dupa cortina, viata are alt ritm. Este unul nou, pe care i-l impui tu. Relatia cu tine insuti se schimba, pentru ca esti omul care s-a intors din cel mai negru intuneric si asta te face sa te apreciezi, sa te respecti mai mult decat o faceai inainte. Timpul capata alta valoare si nu-l mai pierzi oricum, alaturi de oricine. Echilibrul pe care l-ai construit atat de greu devine obiect de pret a carui siguranta nu vei fi dispus sa o risti prea usor.

Este mai usor sa faci bine decat rau, sa spui un lucru frumos cuiva, decat sa-l jignesti sau sa-l faci sa simta ca nu e de ajuns. Este mai usor sa aduci un zambet pe fata unui om, decat sa-i intristezi. Dar bunatatea incepe cu tine insuti. Am construit cursurile de comunicare si curaj din dorinta de a trai printre oameni mai buni, mai intelegatori, mai rabdatori, mai toleranti unii cu ceilalti. Printre oameni care sunt mai ingaduitori, mai blanzi cu ei insisi.

Daca ai citit pana aici, te invit sa te gandesti care a fost ultimul lucru bun pe care ti l-ai spus tie sau altcuiva sau ultimul gest frumos, omenos pe care l-ai facut si daca ai timp, sa-l lasi in comentarii, pentru a inspira alti oameni.